Marele mister al evoluției, explicat. Cum au apărut oamenii blonzi cu ochii albaștri, cum au început să poarte haine

După cum a spus în versurile sale celebrul Pearl Jam, „It’s Evolution, Baby!”, evoluția este un termen pentru procesul prin care lucrurile vii s-au dezvoltat și s-au diversificat de-a lungul istoriei Pământului.

Prin evoluție, organismele microscopice unicelulare au condus, în cele din urmă, la toate formele de viață care există astăzi, inclusiv la cea mai inteligentă și dominantă specie dintre toate: noi, oamenii. Așadar, iată câteva lucruri interesante despre cum a devenit totul, ei bine, totul!

În primul rând, teoria evoluției are trei premise de bază: ADN-ul unui organism se poate schimba sau muta, schimbarea poate fi benefică, dăunătoare sau neutră, iar după suficient timp, aceste mutații pot determina formarea unei noi specii.

Conceptul de evoluție a fost răspândit cel mai mult de Charles Darwin, care a scris cartea Despre Originea Speciilor, după ce a studiat creaturile din Galapagos. El nu era, totuși, renumit pentru concizie: titlul complet al lucrării de referință a fost, de fapt, Despre originea speciilor prin selecție naturală sau conservarea raselor favorizate în lupta pentru viață.

Ce știm despre evoluție

În timp ce Darwin este mai faimos, un savant persan medieval pe nume Nasir al-Din al-Tusi a dezvoltat pentru prima dată o teorie de bază a evoluției în secolul al XIII-lea, cu peste 600 de ani înainte ca Darwin să publice Origin of Species.

Prima ediție a Originii speciilor nu a inclus cuvântul „evoluție” nici măcar o dată, deși ultimul cuvânt al manuscrisului a fost „evoluat”. Cu toate acestea, organismele vii nu sunt singurele lucruri care evoluează. La a șasea tipărire a lucrării, publicată în 1872, „evoluția” este menționată de opt ori.

În plus, Darwin nu discută despre evoluția oamenilor atât de des în Origin of Species. Cel mai citat animal din opera sa? Porumbelul de stâncă comun.

Expresia „supraviețuirea celui mai apt” (“survival of the fittest”) este cel mai adesea asociată cu Charles Darwin. Cu toate acestea, termenul a fost inventat de Herbert Spencer, unul dintre contemporanii lui Darwin, care l-a folosit pentru prima dată după ce a citit Originea Speciilor.

Oamenii blonzi au doar aproximativ 11.000 de ani. Părul de culoare deschisă a fost un răspuns evolutiv la lipsa luminii solare în Europa de Nord și probabil s-a dezvoltat deoarece a ajutat la facilitarea sintezei mai mari a vitaminei D.

De asemenea, pielea deschisă la oamenii europeni și asiatici este reglementată de diferite secvențe de ADN. Asta pentru că, printr-un proces cunoscut sub numele de evoluție convergentă, europenii și asiaticii au dezvoltat pielea deschisă în mod independent.

Oamenii de știință au aflat în ce moment în istorie oamenii au început să poarte haine, studiind evoluția păduchilor. Privind ADN-ul mitocondrial, ei pot calcula cu cât timp în urmă oamenii au început să poarte haine.

Strămoșii noștri Homo sapiens au părăsit Africa, intrând în Europa și Asia, cu peste 80.000 de ani în urmă, dar până atunci au întârziat la petrecere. Homo erectus, strămoșul nostru mai timpuriu, se aventurase pentru prima dată în afara continentului cu peste un milion de ani în urmă. Când Homo sapiens a sosit pentru prima dată în Eurasia, ar fi găsit mulți oameni similari care îi așteptau acolo. Oamenii timpurii, precum neanderthalienii și descendenții lui homo erectus, ar fi trăit acolo de sute de mii de ani.

Mulți oameni în viață astăzi au probabil unele gene de Neanderthal, conform unei analize genetice a oaselor de Neanderthal. Acest lucru înseamnă probabil că, atunci când Homo sapiens-ul timpuriu a intrat în Orientul Mijlociu, Asia și Europa, a avut copii cu oamenii de Neanderthal pe care i-a întâlnit acolo.

Homo sapiens au sosit probabil în Australia cu aproximativ 65.000 de ani în urmă, călătorind acolo – din câte putem spune – pe mare din Asia de Sud-Est. Au traversat în mod miraculos oceanul cu bărci extrem de rudimentare, probabil făcute din bambus sau stuf legat împreună.